Mihai Vakulovski (n. 1972, Chişinău) absolvă în 1994 Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova, în 2002 își susține doctoratul la Universitatea București. Debut – în 1997, cu volumul de poezie Nemuritor în păpușoi. A publicat cărţi de poezie, proză, teatru, critică literară, eseu, istorie recentă, interviuri, antologii. Prezent în mai multe antologii din țară și din străinătate. Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Soros pentru Nemuritor în păpușoi (1997); Marele Premiu Underground Literar pentru Management Cultural Performant (2001); Premiul Underground Zona alternativă pentru Biblioteca Tiuk! (2002); Premiul pentru Traducere (Tomis, 2009); Premiul Timpul pentru cartea de critică literară a anului (2010); Premiul de critică la Salonul Internațional de Carte de la Biblioteca Națională din Chișinău (2011) pentru Portret de grup cu generația „optzeci“ (Poezia); Premiul Interviuri culturale al Salonului Internațional de Carte din Chișinău 2012 pentru Zece basarabeni pentru cultura română. Interviuri cu tinerii dintre milenii; Premiul Proză – Noii Barbari pentru Biblidioteca (2012), Premiul pentru Proză pentru anul literar 2015, oferit de Biblioteca Ştefan cel Mare, Chişinău; Premiul „Nichita Stănescu” la Salonul Internaţional de Carte Chişinău, 2014, pentru Riduri; Premiul Librarul Anului, oferit de Festivalul Internaţional de Poezie şi Muzică „Poezia e la Bistriţa” (2018). A făcut parte din echipa naţională a României la Cupa Naţiunilor de la Baku (2007) a jocului intelectual „Ce? Unde? Cînd?”. Traducător din literatura rusă. Fondator al revistei web Tiuk! (tiuk.reea.net). Fondatorul și realizatorul CenaKLUbului TIUK!
(c) photo - Alexandru Bitca
Mihail Vakulovski est né en 1972 à Suvorov en URSS, actuellement Ştefan Vodă en République de Moldavie. Il a étudié les lettres à l’Université d’État de la République de Moldavie et a obtenu, en 2002, le titre de docteur ès lettres de l’Université de Bucarest.
Mihail Vakulovski est l’auteur de huit recueils de poèmes : Immortel dans le maïs (1997, rééd. 2006), Un cahier avec des cerfs-volants que je n’ai jamais lancés pas même lorsque j’étais petit (2002), TU (co-écrit avec son frère, Alexandru Vakulovski, 2002), Tatouages (2003), odada (2004, rééd. 2009), La pierre de Sisyphe sous la langue de Démosthène (2005), И ПЛЁ (2006) et Autobiographie (2009).
Il a également publié une pièce de théâtre, un roman, deux essais de critique littéraire, deux livres d’entretiens et un ouvrage d’histoire – L’Holocauste des Juifs de Roumanie. Les témoignages des survivants (2004).
(c) photo - Alexandru Bitca